Home » poezie » Un poem, nimic mai mult

Un poem, nimic mai mult


spală-mi păcatele tu
cel care mă priveşti de-acolo din spate

ia-mă de braţe şi trânteşte-mă de cealaltă margine a cerului

să nu mai simt nimic din ce simt acum
să curgă apa pe mine şi din mine

vreau să ştii că sunt mai murdar fără tine
iar ochii ăştia mă dezgolesc până la capătul oaselor oaselor mele…

Advertisements

3 thoughts on “Un poem, nimic mai mult

  1. imaginile pe care le creezi sunt mortale… tranteste-ma de cealalta parte a cerului, sa izvorasca apa din mine.
    Cu ignoranta in domeniu te apreciez

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s