Home » eseu » Ion Ghica și liberalismul său – partea I

Ion Ghica și liberalismul său – partea I


Se spune despre anii pașoptismului că ar fi fost caracterizați de o perioadă de liberalism, franțuzism etc. Dar, dacă citim Scrisorile către Vasile Alecsandri ale lui Ion Ghica, vom observa, iarăși, că libertatea (liberalismul) este prost înțeleasă. Ion Ghica a fost un om cu mari înzestrări, printre care și om politic. De aici și cunoștințele de istorie profunde. El spunea într-una din scrisorile sale: „Într-o societate bine echilibrată, deosebitele ramuri ale trebuințelor naționale trebuie să meargă mînă în mînă, trebuie ca nici politica să nu fie sacrificată comerțului și industriei, nici literatura și artele să nu fie sacrificate ambițiunii politice și vitejiei. A sacrifica toate interesele politicei și vitejiei nu poate fi, nici măcar în condițiunile cele mai norocite, decît un succes trecător de care peste cîțiva ani de-abia mai aduce aminte o inscripțiune săpată în piatră.” Astfel, el prezice, oarecum fără să vrea, fenomenul literaturii aservite din perioada comunistă. Literatura și politica nu trebuie confundate. Nu putem folosi în niciun fel arta pentru a face propagandă politică, dar nici nu putem folosi politica pentru scopurile comercială, specula economică (folosită astăzi din plin). Greșeală enormă făcută de mulți oameni de la care am avea alte așteptări (exemplu: legalizarea prostituției – proiect care se presupune că ar aduce un plus economic bugetului de stat, dar nicidecum încurajarea sau propunerea de proiecte prin care să se atragă fonduri de la UE). Omul modern dorește să aibă totul la picioare, iar dacă mulți se plâng de neajunsuri economice pe bună dreptate (oameni de rând, bătrâni, persoane cu o stare financiară modestă etc.), alții se plâng de neajunsuri fără un motiv real (profesorii universitari, patronii firmelor fantomă, cei ce au încheiat cu statul anumite contracte păguboase, etc.). Ăsta este un prim motiv pe care Ion Ghica îl supune analizei, deși am deviat puțin de la subiect. El spune că politica e politică (cine se implică în politică, se implică datorită acelui impuls de a se afirma, de a schimba ceva în țara respectivă, iar cine face artă, iarăși, face artă pentru simplul motiv că vrea să se exprime, să exprime un sentiment, o idee – dar nicidecum să facă propagandă politică!).

O altă scrisoare a lui Ion Ghica către Alecsandri spune așa, citez:

„O, patrie, cîte crime nu se comit în numele tău! striga un filozof al antichității.
Acest cuvînt s-ar aplica încă și mai bine libertății.
Istoria este plină de cruzimile comise în revendicarea libertăților publice și private. Atenianii se făleau cu libertățile lor, pe cînd înhăma pe iloți la pietre de moară și-i învârteau cu biciul la teascurile de untdelemn: pe cînd dau lui Socrate să bea otravă. Romanii vorbeau în forum liberate, pe cînd mînau sute de mii de robi cu biciul, ca pe turme de vite, […], și pe cînd aruncau pradă fiarelor sălbatice pe acei cari îndrăzneau să mărturisească în Christ. Împărații, baronii, toate revoluțiunile și toate conjurațiunile, […] toți și toate au jurat și jură în numele sacru al libertății, pretinzând că tot ce fac și au făcut ar fi pentru glorificarea libertății.” Aici, Ion Ghica face referire la faptul că oamenii pretind libertate pentru ei înșiși, și pentru nevoile lor, însă atunci când vine vorba de libertatea altor persoane decât ei înșiși, preferă să îngrădească acea libertate, care este un drept fundamental, de altfel un drept dezbătut în trecut și în plan filosofic-social. Acest drept, spun sociologii, politologii ş.a., este un drept dobândit la naștere, astfel, fiecare individ este liber să facă aleagă, nu este obligat să se supună unei anumite voințe a unei anumite persoane (idee înaintată și de J.J. Rousseau în Contractul social). Este foarte greu a fi liber, datorită implicațiilor sociale, dar nu este un drept ce poate fi folosit doar în funcție de circumstanțe (libertate subiectivizată).

Citind în continuare scrisorile lui Ghica, am dat peste următorul pasaj, iarăși demn de a fi citit:
„Egalitatea, deși e dorită de toți, dar foarte puțini o înțeleg, și mulți o înțeleg ca tinerii noștri de la Raşca, cum le vine mai bine la socoteală; mai toți o voiesc, cum zice poetul nostru Alexandrescu, cu lei, iar nu cu caței, cu cei de sus, iar nu cu cei de jos.
Prostul și nătîngul cere egalitatea cu omul de geniu, leneșul voiește să stea toată ziua cu fața la soare, și în loc de lipsă cere să bea și să mănînce mai mult și mai bine decît acel care muncește zi și noapte; […]. Parvenitul și ciocoiul voiesc numaidecît să fie de viță; […]” . Egalitatea și libertatea (mai sus menționată) au o strânsă legătură, însă pot coexista separat. Omul e liberă să facă ce dorește, însă este forțat să accepte repercusiunile actelor sale; e liber să nu urmeze cursurile unei școli, ale unui liceu, ale unei facultăți, însă este obligat să se resemneze cu statutul său social, așa cum un om ce nu muncește nu poate avea pretenția de a avea un salariu anume (în afară de indemnizația socială – ajutorul social, șomaj etc.) însă, conform tendinței de azi – căci despre asta e vorba în acest eseu –, oamenii pretind a avea câștiguri tot mai mari, deși munca prestată este din ce în ce mai îndoielnică. Populația muncește mai puțin, dar pretinde salarii mai mari, asta datorită libertății postcomuniste. Pretindem liberalismul, democrația deci, dar nu ne putem duce crucea liberală. Nu putem munci colectiv, nu putem fi solidari (e punctul meu de vedere), și astfel nu putem duce la un progres social colectiv. De asta e bine să privim lucrurile detașat, să fim obiectivi față de noi înșine, și să ne asumăm răspunderea pentru tot ceea ce facem.

 

Pasajele sunt extrase din Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, Editura Minerva, București,  1976. Ediție Princeps.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s