Home » traduceri » Svetlana lui Igor și poemul lui Pablo

Svetlana lui Igor și poemul lui Pablo


Vreau să știi
un lucru.

Știi cum vine:
dacă mă uit
la luna de cristal, la creanga roșie
a lentei toamne de la geam,
dacă ating,
aproape de foc,
cenușa impalpabilă,
sau trunchiul butucului ridat,
totul mă poartă la tine,
de parcă tot ceea ce există,
arome, lumini, metale,
și bărci mici,
care plutesc
înspre acele insule ale tale, care mă așteaptă.

Ei bine, acum,
dacă puțin câte puțin te oprești din a mă iubi,
mă voi opri din a te iubi, puțin câte puțin.

Dacă, subit,
mă uiți,
nu mă căuta,
căci te voi fi uitat deja.

Dacă gândești îndelung și nebunește,
ca vântul
ce trece prin viața mea,
și decizi să mă părăsești la malul
inimii, unde-mi sunt rădăcinile,
ține minte
că, în acea zi,
în acea oră,
îmi voi ridica mâinile
și rădăcinile vor pleca
în căutarea unui alt pământ.

Dar,
dacă în fiecare zi,
în fiecare oră
simți că-mi ești destinată
cu frumusețe implacabilă,
dacă în fiecare zi o floare
se cațără la buzele tale ca să mă caute,
ah, dragostea mea, ah, tu, a mea,
în mine tot acel foc se repetă,
în mine nimic nu e epuizat sau uitat,
dragostea mea se hrănește din dragostea ta, iubito,
și, atâta timp cât trăiești, va fi în brațele tale, fără a mă părăsi.

Pablo Neruda — If you forget me/ Dacă mă uiți, traducere proprie

Surse: pictura, poemul.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s