Home » Altele » Lepșe, lepșe, analepse

Lepșe, lepșe, analepse


Anca mi-a dat o leapșă pe blogul ei. așadar, fiindcă suntem copii cuminți, nu-i așa?, să purcedem:

prima oară când mi-am zis că vreau să fiu ceva a fost, timp îndelungat, începând cu trei-patru ani, și până la vârsta de nouă-zece ani dorința de a mă hirotonisi. datorită și grație bunicului meu, împreună cu care făceam lecturi ale Bibliei, mergeam la Biserică în fiecare duminică, m-a învățat să mă rog și mi-a explicat câte una-alta din și despre Biblie, Dumnezeu și restul, îmi doream foarte mult, și chiar eram convins de acest fapt, să mă fac preot. țineam predici copilașilor de prin cartier, le explicam despre căderea îngerilor, despre Lucifer/ Diavol/ Satana etc.

desigur, acest ideal s-a sfărâmat odată cu intrarea mea în adolescență și pervertirea sufletului omenesc de către cultură (ce aberație zic). nu, însă mi-am dat seama că nu sunt făcut pentru așa ceva.

apoi, cu timpul, am trecut prin diverse stări și idealuri.
spre exemplu, în perioada preadolescenței îmi doream să fiu salvator (cam cum erau Spider-Man, Bat-man, Super-Man, Iron Man, The Green Lantern, Lancelot – da, mă uitam și la Cavalerii Mesei Rotunde, epic desen – etc.), să salvez omenirea de un rău suprem și malign, să mă fac polițist sau pompier, sau cine știe ce altceva. ideea asta s-a spulberat odată cu realizarea faptului că polițiștii nu sunt tipii din desene și filme, cei care-și dau vieața pe terenul de luptă, care nu acceptă nici o infinitate de bani, care-și iubesc soția și copiii, dar care, în ciuda acestui fapt, nu ar face vreun compromis cu Dracul. pompierii, mmm, s-a uzat cu timpul această dorință.

pe la vârsta de treisprezece-patrusprezece și până pe la cincisprezece ani (cu diverse intermitențe și reveniri) voiam să mă fac medic. să salvez vieți, să mă bucur de faptul că am reușit să salvez un suflet din ghearele morții, să mă lupt pentru oameni, să fac ceva care să conteze. însă, prin liceu, mi-am dat seama că am nevoie de multă chimie și, cum nu era un punct forte al meu chimia de liceu, am zis pas, din păcate, deși chiar și-n ziua de azi mi-ar plăcea să mă apuc de medicină: Damn you, Chemistry!

prin liceu, pe la șaisprezece ani, voiam să mă fac informatician, să repar calculatoare. mă documentam, așa, cât de cât despre una-alta, umblam pe forumuri de IT și restul, dar mi-am dat seama că matematica și informatica mea de programare sunt mai praf decât praful, deci pas. oricum, visul a fost unul plăcut.
imediat după, a urmat visul de a mă face actor, încă vreau să dau la o facultate de arte (specializarea teatru), însă știu că dacă intru la master și mă pun serios pe treabă, nu voi avea timp să fac și o facultate de o asemenea anvergură. oricum, visul a fost unul frumos, căci am aflat unele lucruri interesante despre actorie și a fost unul din factorii care m-au pus pe citit.

acum, de mai mult timp am acest vis de a mă face profesor. când eram mic, îi spuneam bunicului meu că voi da la Universitate („când voi fi mare, voi veni să învăț în clădirea asta mare, bunicule, și voi ajunge cineva! îți promit!), că mă voi pune să învăț și că voi ajunge mare și îi voi face mândri pe ai mei (ah, ce melodramatic sună). oricum, deși am oscilat între apostolat, preoție și medicină, oricare dintre aceste idealuri au în comun sacrificiul de sine. deci, oricum aș da-o, chiar și profesoratul are partea sa de apostolat. de plăcut îmi place ideea asta, pentru că am avut de a face cu copii când eram mic, iar pe vărul meu, o bună bucată de timp, l-am crescut și l-am educat. plus că tata era profesor pe vremea când eram eu mitel, iar acest fapt m-a inspirat (că tot vorbim de idealuri). și, iată, sunt cu un an mai aproape de a concretiza acest ideal, acest vis. desigur, că mai am multe de mâncat, dar, cum se zice, nu știi de unde sare iepurele.

leapșa asta va merge… către Maria, buna mea orădeană, către Claudia, către Gabriel și către oricine altcineva mai intră și vrea să scrie despre el.

pax aura mundi!

Advertisements

5 thoughts on “Lepșe, lepșe, analepse

  1. Pingback: Poveste cu cântec « Scrisori pentru Lia

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s