Home » aforisme prelungite » Aforisme prelun-gite

Aforisme prelun-gite


încep să regret că am un creier, că am o conștiință de sine. comparate cu mine, animalele mi se pare că sunt adevărați maeștri ai înțelepciunii. ele nu se ghidează după niște precepte etico-sociale, sau politico-sociale sau orice altă combinație mai vreți voi.

primii oameni aveau instinctele, ultimii oameni au rațiunea. cine e în avantaj? primitivul, care nu simte durere sau decepția, sau raționalul, care se sfâșie în bucăți doar pentru a afla dacă există sau nu există Dumnezeu; partea cea mai frumoasă este atunci când, cu tot intelectul unora, credința se pierde, iar Dumnezeu devine un concept vid.

generația 2010-istă, cum i se mai zice, se ridică, cum se tot spune de enșpe mii de ani, pe mormântul predecesorilor săi, pe toate ideile și „teoriile” și credințele sale. problema e că nimic din ce se face nu e considerat ca fiind valoros artistic. literatura reia diverse toposuri și mythosuri pe care le re- și răstălmăcește, încercând să ajungă și să atingă acea formă a sublimului. ce pot spune? succes!

se dau mari intelectuali, însă ei vor egalitate, dar nu pentru căței!

numai, of, numai truisme!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s