Home » Altele » ego sum lectorum

ego sum lectorum


terminat de citit Don Quijote de La Mancha. vol. II, vol. I l-am dat gata acum câteva săptămâni (două parcă). strașnic roman. e chiar, chiar e!, o capodoperă. problema e că, la fel ca în cazul fiecărui roman cu adevărat bun, are porțiuni plictisitoare. devine un „chin” să citești. o luptă. dar, pare-se, am reușit să rezist (mai mult sau mai puțin; am sărit peste 40 de pagini, or so, fiindcă nu mai rezistam). dar, în afară de acest mic amănunt, este un roman interesant. trist. cel puțin așa l-a categorisit Dostoievski.

să dedici versuri unei femei e un deliciu, fără doar și poate. dar să dedici poezii Femeii e un chin. un „blestem” din născare, iar oamenii sunt niște jigodii (unii dintre ei, e adevărat), fiindcă nu știu ce să facă cu viața lor. ajung într-un punct în care consideră că, gata, de aici încolo începe moartea. la fel ca în cazul eului palerian din Viața pe un peron.

sunt obosit. a fost o zi lungă, o săptămână plină de citit. Cervantes ăsta fu bun. și mă bate gândul să citesc și Galateea + nuvelele sale.

cum e viața?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s