Home » traduceri » Ezekiel

Ezekiel


Noaptea scorpionului/ The Night of the Scorpion

Îmi aduc aminte de noaptea în care mama mea
a fost înțepată de un scorpion. Zece ore
de ploaie fără oprire l-au gonit
sub un sac de orez.

Separându-se de otrava sa – licărire
a funestei cozi în camera întunecată –
a încercat iar să fugă în ploaie.

Țăranii veniră ca roiurile de muște
și au bâzâit numele Domnului de o sută de ori
ca să-l oprească pe Cel de pe pustii.

Cu lumânări și cu lanterne
aruncând uriașe umbre ca de scorpion
pe pereții ce păreau făcuți din nămol
au căutat scorpionul: nu a fost găsit.
Au pleoscăit.
Cu fiecare mișcare pe care scorpionul o făcea otrava lui mișca în sângele Mamei, spuneau.

Fie să se oprească, spuneau,
Fie ca păcatele nașterii tale trecute
să fie arse diseară, spuneau.
Fie ca suferința ta să ia
durerile viitoarei tale nașteri, spuneau.
Fie ca tot ceea ce e rău,
în această lume ireală,

și împotriva a tot ceea ce e bun
să se împuțineze prin durerea ta.
Fie ca otrava să-ți curețe carnea

de dorință, și spiritul, de ambiție,
spuneau, și au stat în cerc
pe jos, iar mama mea, în centru,
calmul înțelegerii vădite pe fiecare față.
Mai multe lumânări, mai multe lanterne, mai mulți vecini,
mai multe insecte și ploaia nesfârșită.
Mama mea s-a învârtit iar și iar,
gemând pe rogojină.
Tatăl meu, sceptic, rațional,
încercând fiecare blestem și fiecare binecuvântare,
praf, amestec, plantă medicinală și amestec.
A turnat chiar și niște parafină
pe degetul înțepat și a aprins un chibrit.
Am privit flacăra hrănindu-se din mama mea.
L-am urmărit pe brahman făcând ritul îmblânzirii otrăvii cu o incantație.
După douăzeci de ore,
scorpionul a rămas fără ac.

Mama mea a zis doar
Slavă Domnului că scorpionul m-a ales pe mine
Și mi-a cruțat copiii.

Insula/ Island

Nepotrivite pentru cântec, ca și pentru sensul său
florile de pe insulă din mahalalele
și zgârie-nori ce arată
cu precizie evoluția minții mele.
Sunt aici să-mi găsesc drumul prin ea.
Uneori, strig după ajutor
Dar, de obicei, mă consiliez singur.
Aud ecouri distorsionate
Ale propriei mele ambigue voci
și ale dragonilor ce pretind a fi oameni.
Luminoase și tentante brize
Plutesc deasupra insulei
Despărțind trecutul de viitor;
Apoi, aerul este iar stătut
În timp ce sorb mireasma ignoranței.
Cum să încânți sufletul cu absolutul
sens al salvării, cum
că se ții de o singură cale a voinței?
Nu pot părăsi insula,
M-am născut aici și ei îi aparțin.
Chiar și acum, o gazdă a miracolelor
îmi dă, zorită, o afacere a zilei,
văzând, totuși, de căile insulei
așa cum ar trebui să facă toți nativii,
mergând liniștiți în zgomotul pașilor mei.

Poemul minorității/ Minority Poem

În camera mea le vorbesc
musafirilor mei invizibili:
nu se ceartă, ci așteaptă

Până când obosesc,
apoi alunecă departe
cu fețe de nepătruns.

Îmi lipsesc modalitățile de a
le schimba căile amiabile,
deși le ador zeii.

De fapt, e limba care
ne separă, indiferent de ce altceva
împărțim. Pe de altă parte,

Toți o înțeleg
pe Maica Tereza; musafirii ei
mor vizibil în brațele ei.

Nu este mitologia
sau obiceiul căsătoriei
de care trebuie să ai habar,

Este voința de a trece
prin ochiul unui ac
spre uitarea de sine.

Musafirii mei pleacă, nemulțumiți;
nu vor renunța vreodată
la mantrele lor, vechi sau noi.

Dealul/ The Hill

Acest deal comun,
ca toate celelalte dealuri,
este accesibil,
acolo, afară,
și în minte,
nu poate fi pierdut
decât când e un pericol în viața omului.

Nu medita la el
de la depărtare:
nu este departe
doar pentru vedere,
este pentru efortul
de a-l urca.

Ceea ce dealul cere
este un om
cu forțe înfloritoare
așa cum de pe crevasele
pietrelor și de pe suprafețele dure
flori sălbatice
se forțează să ajungă la soare
și să ardă
pentru o clipă.

De câte ori trebuie
să-mi spun
ceea ce le spun celorlalți:
aveți încredere în nervii voștri –
în conversație sau în pat,
ritmul devine.

Și odată ce începi
agață-te pentru totdeauna.
Ce este supraviețuirea?
Ce este viața?
Nu vorbesc despre
poezie. Vorbesc despre
modul scandalos
de a fugi
și a-l numi
activitate.
Spun: termină cu aceasta.
Spun:
trebuie să iubești acel deal.

Fii furios, fii nerăbdător
pentru că nu ești pe
deal. Nu îți ierta asta,
ție sau altcuiva,
deși caritatea
este mereu necesară.
Nu te odihni
în ironia sau resemnare.
Omul nu trebuie să râdă
când moare.
Într-o moarte decentă
plutești pe un altfel de timp
care este dealul
pe care mereu ai crezut că-l știi.

Nissim Ezekiel, în traducerea mea

de pe

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s