Louise Glück, poeme

Aprilie

Disperarea nimănui nu este precum disperarea mea —

Nu ai loc în această grădină
gândindu-te la asemenea lucruri, creând
semnele fățișe obosite; omul
în mod repetat defrișând întreaga pădure,
femeia șchiopătând, refuzând să-și schimbe hainele
sau să se spele pe cal.

Crezi că îmi pasă
dacă vorbești cu alții?
Dar vreau să știi
că mă așteptam la mai mult decât două ființe
cărora le-a fost dată rațiunea: dacă
nu îți pasă într-adevăr pentru fiecare dintre ele,
măcar ai înțelege că
durerea e împărțită între tine, printre toți semenii tăi, pentru mine,
ca să te cunosc, așa cum albastrul intens marchează
scilla sălbatică, albul,
toporașul*.

____________
* viola sororia, pentru sugestii de traducere, vă rog; nu mi-e clar dacă „wood violet” se traduce prin toporaș (violetă, viorea) sau printr-un alt termen, common meadow violet (sau lat. viola sororia), n.m.

Nostos

Era un măr în curte —
asta era acum
patruzeci de ani —, în spate,
doar miriști. Șerpuirile
șofranului în iarba umedă.
Am stat la geam:
sfârșitul lui aprilie. Florile
primăverii în curtea vecinului.
De câte ori, serios, a înflorit copacul
de ziua mea,
fix în acea zi, nu
înainte, nu după? Înlocuirea
imuabilului
cu ceea ce se schimbă, evoluează.
Substituirea imaginii
pentru pământul nesfârșit. Ce
știu eu despre acest loc,
locul copacului, timp de decenii,
luat de un bonsai, voci
ridicându-se de pe terenurile de tenis —
Terenuri. Mirosul ierbii înalte proaspăt tăiate.
Așa cum cineva se așteaptă de la un poet liric.
Ne uităm la lume o dată, în copilărie.
Restul e memorie.

Macul roșu

Important
nu este
să gândești. Sentimentele:
o, le am pe alea; ele
mă conduc. Am
un domn în ceruri,
numit soarele, și mă deschid lui,
arătându-i focul inimii mele, focul
ca și prezența sa.
Ce ar putea fi o asemenea glorie
dacă nu o inimă? O, frați și surori,
erați voi ca mine odinioară, demult,
înainte să fiți oameni? V-ați permis
să vă deschideți o dată; cine nu
s-ar mai deschide în veci? Pentru că adevăr
grăiesc eu,
așa cum o faceți și voi. Grăiesc
pentru că sunt sfărâmată.